Pentru tine, Doamnă!

Pentru că tu, Femeie, esti cea care împlinește Rostul, cea care ridică Lumea din nimic, cea care ordonează Timpul și Florile, cea care are grijă de toata frumusețea și iubirea. Fragilă ca o emoție, atât de subțire, puternică ca adevărul și muntele și marea. Cea care găsește cosmosul în haos și, dacă nu-l găsește, tot îl construiește cu mâinile, cu zâmbetul, cu  inima ei de lumină.  Pentru că tu, Femeie, ești cea care mereu dăruiește totul. Din nou și din nou. La nesfârșit.

Portret în filigran  de bujori  și "vert de terre"

Pentru Cami,

Care are totul foarte bine organizat în punguțe, cutii și cutiuțe de tot felul;

Care, în ciuda acestui fapt, caută mereu ceva pierdut, risipind minute prețioase presărate ca petalele uscate prin sertare;

Care într-adevăr este o fire pasională, tot ceea ce face, face cu pasiune vulcanică: aspiră ore întregi, nu vreau să spun câte ( efort nemaiîntâlnit de mine vreodată în această viață), mătură curtea cât de zilnic poate și se cufundă absolut total în momentele ei zen( care durează doar câteva minute, din păcate, căci haosul lumii e mare și ea trebuie să-l ordoneze);

Care poartă 2 șosete diferite la jobul ei megaimportant, numai pentru a se drăgăli dulce cu copila ei de departe ( “departe” e locul unde sunt celelalte două șosete);

Care stă 1 oră la coadă pentru înghețată, cu veselie și cu pasiune, of course;

Care e cea mai șefă bos pentru că deciziile ei sunt mereu cele mai bune;

Care mă face să râd cu poftă;

Care înoată 36 de bazine, joacă tenis sâmbăta, schiază, patinează și dumnezeu știe ce altceva mai face, dar mai ales mă târăște în plimbări nesfârșit de lungi și de fermecătoare, pe dealurile Brașovului;

Care e o forță a naturii, un tsunami căruia nimic nu-i stă în  cale, eu oricum n-aș îndrăzni;

Care nu vrea să mănânce zahăr, dar continuă să umple casa de ciocolată delicioasă și biscuiți mirobolanți, să nu uităm prăjiturile!- toate depozitate în cutiuțe și punguțe, for sure!

Care caută un sfert de oră după măcinătorul de scorțișoară ( acesta e chiar numele lui!), apoi zdrobește cu mare efort bețele în mojar și în sfârșit, le macină herculean cu măcinătorul ( eu nu am putut să răsucesc mânerul nici măcar 1 mm, de unde se vede că sportul cu ghiotura are un efect salutar în ceea ce privește măcinarea lucrurilor), anyway, un proces aproape preistoric de obținere a prafului de scorțișoară prin care Cami a trecut ca o adevărată “cave woman” în numele declarat al naturaleței;

Care, dimineața pe la 7, când nici nu puteam să adun 2 sunete, s-a hotărât să schimbe fețele de pernă, ceea ce am lăsat-o să facă, în timp ce m-am carambat să-mi beau cafeaua! Uneori nu pot să fac față esenței ei pasionale. Am și eu slăbiciunile mele.

Care s-a hotărât să mă culturalizeze și mi-a dat tot felul de albume cu picturi și gravuri, exclamând extaziată cât sunt de minunate. Mie nu-mi spuneau chiar nimic. Ba chiar îmi trecea prin cap că și eu aș putea să le fac pe unele, atât erau de urâte. Mai trebuie să ascult și muzică clasică, cred, până se va convinge că sunt o cauză pierdută. Cu tenisul e clar că a abandonat lupta. Deși uneori îmi spune tot felul de nume de jucători, ca și cum aș înțelege ce-i cu ei. O aprob, că e mai simplu. Dar și-a dat seama și singură ce soi de nesoi sunt când am pronunțat cu emfază numele celui mai mare jucător al tuturor timpurilor, Ferrero Rocher. Cică asta e o ciocolată, dar de, am făcut și eu ce  am putut. De unde nu-i, nu se poate cere.

Pentru Cami,

Care, în ciuda programului superaglomerat și multitasking, vrea să îi dau mesaj în fiecare zi că sunt bine;

Care a scos capul pe geamul mansardei, dimineața la 7, să întrebe îngrijorată dacă mi-am luat cheile;

Care, după o zi absolut epuizantă, presărată și cu dureri de cap, a mai găsit puterea de a plânge împreună cu mine și de a-mi ridica moralul căzut sub pământ- sarcină deloc ușoară, va rog să mă credeți!

Care m-a ajutat să înțeleg principiul hygge, în toată desăvârșirea sa măreață și delicioasă, atunci când mi-a pus cele mai frumoase farfurii în față, una pentru fiecare fel de mâncare ( nici nu am știut că  există farfurii speciale pentru pește!). Nu cred că e cazul să menționez că, până la a mă perfecționa în hyggelig, mâncam din cutii de plastic, încălzite la microunde. Și acum mă cutremur în ce hal eram!

Care nu își cumpără bluza care i-a plăcut de la Colours of Benetton, dar ajută în stânga și în dreapta, ajută întruna, pe cei de departe, pe cei de aproape, dăruiește și tot dăruiește, pur și simplu, așa cum un arbore își dăruiește fructele;

Care mi-a arătat ce înseamnă cu adevărat dulceața de trandafiri.

Pentru Cami, 

Alături de care viața are o altă vibrație, un alt gust;

Pe care te poți baza întotdeauna, dar absolut întotdeauna, no matter what.

 

Îți mulțumesc că m-ai adăpostit la umbra ta.