D-ale anotimpurilor

Vara

Lili și Cristi la picnic, și-au instalat măsuța și scaunele luxoase (vorba vine!), după ce s-au codit și oprit în vreo trei locuri. Necorespunzătoare, ei fiind pretențioși la maximum. În sfârșit, stau ei tihniți, cu masa pusă în mod artistic( în stilul lui Lili, of course, minimalist). Cei doi fac conversație:

Lili:         - Știi ce a gătit mătușă-mea pentru nora ei de Sf. Maria? O oală cu un strat de sarmale,  unul de dovlecei umpluți, un strat de ardei umpluți și unul de roșii umplute. Totul presărat cu   cimbru, smântână, mărar,bulion și mai știu eu ce slăninuțe.

Cri(resemnat):  - Alte femei gătesc. Dar tu, care ești multitasking, nu ai asta în program. Ești ocupată să scrii pe blog, în caiete, pe unde apuci! Uite și tu ce avem noi pe masă, doi biscuiți și un mic jumate! Și ăla, nu se știe, poate rămâne! Pentru picnicul viitor!  
      

Tatăl unui coleg de apartament  a venit în vizită la cămin. Alex s-a furișat în camera lui, crezând că nimeni nu o să-i observe lipsa și nu a mai ieșit de acolo, ascunzându-se de contactele sociale. Vreo 12 ore.
Tatăl( pe la jumătatea intervalului):  - Vezi că Ale nu a ieșit de mult din cameră. Nu-i e rău?!

Discuție în camera lui Alex (pe vremea în care părinții erau îngrijorați ce o să se aleagă de bietul prunc care stă toată ziua cu nasul în calculator!)

       Mama: - Deci, Ale, cu ce se ocupă prietenul ăsta al tău, Lucian?
       Ale( de la calculator):  - Hă?
       MA:  - Tot pe net și el? Firmă? Și cam câștigă?
       Ale:   - Adică?
       Ma:   - Care-i nivelul, ce-și poate permite?

     Tata:  - Ce să-și permită? Alex a butonat 6 luni la “Lost Wishes” și a primit  un pachețel cu dulciuri!

       Ale:   - Pardon, 2 ani, nu 6 luni!

       Părinții( uitându-se unul la altul): Aha...

Iarna
Cristi, îngenuncheat, în timp ce adună firimiturile de pe jos, iar Lili lovește frenetic tastatura cu două degete:  -Ce ți-ai dori, Lili, de Crăciun?
Lili( în timp ce bâjbâie printre cuvinte):  -Eu mi-aș dori....mi-aș dori....o slujitoare!
Cristi:  -Păi nu sunt eu destul?! Nu-s tot în categoria aia?

Deoarece Cristi a avut inspectie, Lili i-a adminstrat magneziu, care se știe ca ajută la menținerea tonusului nervos și la reducerea stresului.

      Cristi:- Lili, eu nu am mai luat magneziu efervescent de doua zile! Mai iau?
      Lili:   -Gata, ti-ajunge! Ai trecut de inspectie, e timpul sa vedem si de mine!!!
      Cristi: -Mda, e timpul sa ma intorc la ramolire!

Duminică dimineața la 8, lume plumburie, frig de numa’, pustiu pe afară.
Îl aud pe Cristi strigând pe geam:
-Ce faci acolo, omule??'
Îmi zic: „A înnebunit Cri, acum vorbește cu lumea de pe geam, în loc să o supravegheze din spatele perdelelor!!!
Un bătrân voinic de afară, îi răspunde plin de voioșie  în dimineața mohorâtă:
-Zgârii și eu parbrizul!!  ( în traducere liberă, îl curăța de gheață!)
Cristi: -Păi vezi că aia e mașina mea!!!
Omul, aplecându-se să cerceteze numărul mașinii:  -Vai, mă scuzați, așa e!!!!! zice el rușinat și se duce cinci mașini mai încolo, apucându-se să rașcheteze alt parbriz, mașina tot neagră, dar altă marcă!!!
Cristi: -Păcat că nu l-am lăsat să-mi curețe tot parbrizul!!!!